Patriarhia Ecumenică din Constantinopol
                                    Mitropolia Ortodoxă Greacă din Germania
                                                Vicariatul Parohiilor Ortodoxe Române
                                Parohia Ortodoxă Română Naşterea Maicii Domnului
                                                       din Freiburg în Breisgau

Parohia Ortodoxă Românăa Naşterea Maicii Domnului din Freiburg a fost înfiinţtă de românii ortodocşi, stabiliţi în această parte de lume, la sfârşitul celui de-al 2-lea război mondial, aceştia fiind în majoritate refugiaţi de război: ofiţeri în armata română, membrii în corpul diplomatic, studenţi, intelectuali, emigranţi. Unii dintre dânşii fuseserăa membrii fostei parohii ortodoxe române din Berlin (1938-1945), cu propriu locaş de închinăciune şi centru religios-cultural, care se evidenţiase printr-o deosebităaactivitate religioasă şi culturală.
Refugiaţilor de război li s-au alăturat cu vremea alţi români ortodocşi: refugiaţi politici, expatriaţi, stabiliţi în Germania prin căsătorie etc.

În anul 1949, au fondat în Freiburg Biblioteca Română şi Institutul Român, considerat azi singurul centru cultural românesc din Germania de proporţii impresionante.
Tot în acest timp, mulţumită ostenelilor fostului preot paroh de la Berlin -Protoiereul Emilian Vasiloschi-, a avut loc şi organizarea bisericească, prin înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române din Germania supranumită impropriu  şi Biserică de exil, întrucât majoritatea românilor ortodocşi din Germania acelor timpuri erau sau se considerau exilaţi.
Pentru ca Biserica Română din Germania să poată exista şi funcţiona, potrivit rânduielilor bisericeşti valabile în toatăa Ortodoxia, a fost aşezatăa sub jurisdicţia canonicăa a Sfintei Patriarhii Ecumenice din Constantinopol, sub a cărei oblăduire se află şi azi, făcând parte din Mitropolia Ortodoxă Greacă din Germania, cu reşedinţa la Bonn, cu titulatura: Vicariatul Parohiilor Ortodoxe Române din Germania.
La Freiburg se oficiază servicii religioase în limba română încă din anul 1946, la început sporadic, în diferite locaşuri de cult (Adelhauser Kirche, Herz-Jesu-Kloster în Okenstrasse, Sankt Martin, Kapelle la Cimitirul vechi (Alten Friedhof), Peterhofkapelle (la Universitate), din 1979 în biserica Maria Schutz), iar din 1963 cu regularitate.
Comunitatea ortodoxă românească s-a bucurat în toţi aceşti ani de existenţă de sprijinul frăţesc, primit din partea celor două mari Biserici -Evanghelică şi Romano-Catolicăa din Freiburg-, cu care întreţine, pe plan local, strânse relaţtii de cooperare în duh ecumenic.
Pentru românii din străinătate, Biserica a însemnat şi înseamnă o frântură de patrie, o părticică de tradiţie, oleacă de familie. Acest lucru s-a făcut remarcat, (precum odinioarăa la Berlin), şi la Freiburg, prin multe şi diferite activităaţi româneşti pe plan religios şi cultural. Aici a funcţionat o vreme Şcoala româneascăa suplimentară, cu următoarele discipline: limba română, religia, muzica, istoria şi geografia României, dansuri populare româneşti.
Nu puţini au fost românii, care s-au evidenţiat în mod deosebit prin diferite activităaţi slujind prin acestea comunităaţii româneşti din Freiburg şs românismului în general. Amintim aici doar câţtva dintre dânşii, împreunăa cu familiile lor: Protoiereii: Emilian Vasiloschi şi Dumitru Popa, care din 1941 -respectiv 1963, fără preget au slujit la Altarul Domnului până la sfârşitul vieţii lor, Prinţul Nicolae al României, neobositul Dr. Paul Miron -profesor de Romanistică la Universitatea din Freiburg, care cu timp şi fără timp s-a ostenit pentru stabilirea şi întreţinerea relaţiilor religioase şi culturale, cu Biserica Ortodoxăa şi cu Universităţile din România, Dr. Mihail Fotino Enescu, Dr. Petre Vălimăreanu, Horia Stamatu, Profesorul George V. Cârsteanu, oamenii de artă originari din România: Corina Sombart din Iasi (mai târziu cu domiciliul în Heidelberg), Livia Piso din Tuscania (Italia), Ion Ipser din Nürnberg, Arhidiaconul Gabriel Sibiescu din Buzău, care au pictat icoanele din Peterhofkapelle şi din biserica Maria Schutz.
Despre numărul românilor ortodocşsi din Freiburg şi din localităaţile învecinate, nu există date precise; unii s-au stabilit sau se stabilesc aici definitiv, alţii doar pentru scurt timp, datorităa locului de muncă sau din motive de ordin familial.
Înainte de a se fi înfiinţtt Societatea de lucru a Bisericilor şi Comunităaţilor Creştine (Arbeitsgemeinschaft Christlicher Kirchen und Gemeinden-ACK), parohia română de la Freiburg frecventa încă din 1970 Cercul Ecumenic, fondat de venerabilul pastor evanghelic Hermann Bujard, un bun prieten al românilor, care s-a angajat şi a ajutat cu cuvântul şi cu fapta, la organizarea vieţii religioase a românilor ortodocşi din acest oraş.
În prezent, parohia este membrăa în ACK Freiburg, întreţine strânse relaţii cu celelalte Biserici şi organizaţii religioase creştine şs este angajatăa şi participă activ în cadrul activităaţilor ecumenice pe plan local.
În 1979 s-a înfiinţat Asociaţtia de lucru Bisericile Răsăritene (Arbeitsgemeinschaft Ostkirchen), cu scopul de a pune la dispoziţtia comunităaţilor ortodoxe din Freiburg (română, greacă, rusă, sârbă), un locaşs de cult şi un centru ortodox religios-cultural. Majoritatea membrilor proveneau din rândurile românilor ortodocşi. Din planul iniţial, s-a realizat doar ideea locaşului de cult (Biserica Maria Schutz – pe româneşte Ocrotirea sau Acoperământul Maicii Domnului), la a cărei întreţinere, înfrumuseţare şi înzestrare cu obiecte de cult, dintre membrii ortodocşi au contribuit numai românii şi grecii.
Parohia a fost condusă de venerabilul părinte Protoiereu Dumitru Emanoil Popa, din 1963 până în 2004, când s-a săvârşit din aceastăaviaţă. În prezent Protoiereul Sorin Petcu este preotul paroh.
Slujbele religioase se săvârşsesc (cu câteva excepţii) în limba română. Creştinii de alte confesiuni, care se intereseazăa şi vor să cunoascăa mai îndeaproape cultul liturgic ortodox, sunt bineveniţi şi pot participa la sfintele slujbe.
Întrucât Biserica Ortodoxăa nu a hotăarât nimic cu privire la practicarea intercomuniunii, împăartăaşirea creşinilor de alte confesiuni nu este îngăduită. Aceştia pot însă să primească la sfârşitul Sfintei Liturghii -Anafură, dar şi în acest caz cu condiţia, ca aceasta să fie consumată dupăa cuviinţă, adică pe stomacul gol (pe nemâncate).
Biserica Maria Schutz se află pe Schützenallee 14, în spatele benzinăriei Schell, alături de Hotelul-Restaurant Schützen, vizavi de fostul gimnaziu francez Lycée Turenne, azi - Şoala superioară de muzică.
La biserică se poate veni cu tramvaiul Nr. 1 din centru, în direcţia Littenweiler (şi invers) până la staţia Maria Hilf.

Programul liturgic obişnuit - Sfânta Liturghie în duminicile:
I-a, a III-a, a IV-a şi a V-a din lună, începând cu ora 10:30

Programul liturgic pentru praznicele împărăteşti (Naşterea Domnului, Botezul Domnului, Sfintele Paşti, Rusaliile etc.) şi pentru sărbătorile din timpul săptămânii se comunică şi se afişeazăa separat.

De luat aminte: Enoriaşii care doresc să primească Sfânta Împărtăşanie sunt rugaţi – pe lângă obligatoria pregătire (post, rugăciune, ajunare) -, să se anunţe din vreme la duhovnic, în vederea primirii Sfintei Taine a Măturisirii, ca nu cumva să primească cu nevrednicie Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului Iisus Hristos.

Preot Paroh: Protoiereu Sorin Petcu, Zunzingerstr. 6, 79379 Müllheim
Tel.: 07631 14829,
Mobil: 0160 777 0251
Fax: 0049 32121272400
e-mail Petcu@gmx.de
e-mail Petcu@online.de
Webmaster@ortodoxia.de

Cuprinsul/Inhaltverzeichnis